Sâmbătă, 18 mai 2019, am avut bucuria de a fi invitată la prima şezătoare „Dor de satul strămoşesc” de la Galşa, organizată de Parohia Ortodoxă din Galşa, în frunte cu preotul paroh Adorian Lucian Trif, în colaborare cu prof.univ.dr. Claudia-Crina Toma din Arad, fiica satului în calitate de găzdăriţă şi alţi colaboratori de specialitate.
A fost prima şezătoare dintr-o serie de şezători pe care iniţiatorii acestei manifestări doresc să le organizeze pe viitor cu şi pentru localnici. După tradiţie, la gazda şezătorii au venit sătenii în frunte cu primarul Şiriei, Valentin Bot, şi Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. Cu multă voie bună, cu cântec şi frumoase poveşti din trecut au tors lâna, au împletit, au sfărmat boabele de pe ştiuletele de porumb, au ţesut şi cusut. Totul ca în vremurile de altădată…
În cadrul întâlnirii, în afara poveştii în care sătenii au purtat oaspeţii timp de două ore, aceştia au fost serviţi să guste din toate bunătăţile gastronomice tradiţionale pe care mai ştiu să le facă gălşenii de la strămoşii lor. Femeile din sat şi-au adus aminte cu mult drag de copilăria lor, când de asemenea erau şi ele copile şi făceau parte din şezătorile organizate.
Şezătoarea a adunat împreună săteni, gălşeni autentici, dar şi moţi şi maramureşeni veniţi în sat cu lucrul şi rămaşi în sat pe viaţă, dar şi săteni de alte naţionalităţi. Întâlnirea a avut ca scop redescoperirea valorilor perene ale satului românesc de odinioară şi promovarea a ceea ce a mai rămas şi se mai poate salva din acele valori fie ele straie populare, gastronomie, obiceiuri, toată zestrea satului adunată la un loc.
Claca tradiţională a fost organizată într-o sală din spatele bisericii, într-o cameră amenajată în stilul de odinioară al caselor de ţărani, fiind înfrumuseţată cu icoane, ţoale şi ştergare, ţesute în război, pături şi procoviţe cu diferite motive tradiţionale şi cu obiecte de uz caznic. Au participat la această manifestare aproape toţi locuitorii satului, îmbrăcaţi în port popular specific zonei, în straiele de duminică, în culorile alb şi negru, purtându-şi portul cu atâta mândrie…
Totul s-a încheiat printr-o horă la care au participat tinerii satului, după care au venit adulţii, în frunte cu organizatorii principali. Bucuria lor s-a observat şi pe chipurile părinţilor şi bunicilor, care au stat pe margine şi au privit, amintindu-şi de aceste momente frumoase pe care le-au trăit şi ei cândva adevărat.
